Newsflash

Rezultate căutare « istoria medicinei »


110 ANI DE LA DECERNAREA PRIMELOR PREMII NOBEL

de Prof. dr. Valeriu RUSU - mai 28, 2010

    Deşi primele premii Nobel au fost decernate începând cu anul  1901, în 2009 s-a acordat abia premiul pentru Medicină (denumit oficial pentru Fiziologie sau Medicină) cu numărul 100. Un decalaj de 9 ani, deoarece în perioada celor două razboaie mondiale nu s-au atribuit 7 premii (1915–1918, 1940–1942), iar în  alţi 2 ani (1921 şi 1925) laureaţii au lipsit, probabil deoarece la Stockholm s-a considerat că nu au existat candidaţi demni de suprema consacrare în cercetarea biomedicală. Premiile pentru Fizică şi Chimie au rămas neatribuite în 7 şi în, respectiv, 8 ani, astfel încât Medicina a ajuns ultima dintre premiile  ştiinţifice la numărul 100. Să mai observăm, ceea ce era de aşteptat, că premiul Nobel pentru Pace a fost amânat de 19 ori, aflându-se pe primul loc şi în ceea ce priveşte numărul de laureaţi cu merite discutabile în atenuarea conflictelor de pe Terra. Deşi amânat doar de 7 ori, premiul Nobel care a declanşat cele mai multe contestaţii şi dispute este cel pentru Literatură. În fine, al şaselea premiu Nobel, pentru Ştiinţe Economice, s-a acordat fără întrerupere, începând din anul 1969. Anul 1972 a fost ultimul în care nu s-a acordat un premiu Nobel, cel pentru Pace.
 

ION ŢUCULESCU, portretul artistului la centenar - Un martiraj care nu a fost inutil – interviu cu pictorul prof. univ. Marin Gherasim –

de Alice ŢUCULESCU - mai 28, 2010

    Ο 1910, 10 mai: se naşte, într-o familie de intelectuali, la Craiova, unde urmează clasele primare, apoi liceul Ο 1925: expune primele picturi, alături de fratele său, Şerban, în oraşul natal; vara, prima călătorie în Italia Ο1927: lucrează în atelierul pictorului Theodorescu-Romanaţi Ο 1928: se înscrie la Facultatea de Ştiinţe Naturale, Bucureşti şi în Ο 1929, la Facultatea de Medicină, urmându-le în paralel Ο 1933: publică studiul „Dinamica larvei de Tenebrio Molitor şi teoria tropismelor – Discuţii asupra genezei tropismelor“, în Bulletin Biologique de la France et de la Belgique, Paris, vol. LXVII, fasc. 4 Ο 1936: termină Facultatea de Ştiinţe naturale şi este numit profesor la Seminarul teologic de la Cernica, unde predă un an; se reapucă de pictură Ο 1938: prima expoziţie personală la Ateneu, elogiată de acad. G. Oprescu, P. Comarnescu ş.a.; bursa propusă de Nicolae Iorga cade – izbucnise războiul Ο 1939: termină cu „magna cum laudae“ Facultatea de Medicină; a doua expoziţie personală, la Dalles. (...)

O voce pentru istoria rockului

de A. M. - mai 28, 2010

   „I don’t want to feed you my imagination – I want you to use your own“ afirma, într-un interviu din 2003, cel care se făcuse cunoscut, remarcat şi admirat de milioane de fani din întreaga lume nu doar pentru vocea sa, emblematică pentru hard rock şi heavy metal, ci şi pentru universul medieval, apoi mitico-fantastic creat de versurile sale, transpuse în muzică, în rock adevărat. Născut în 1942, în Portsmouth (NH, SUA), Ronald James Padavona avea să se afirme muzical şi să devină cunoscut tuturor ca Ronnie James Dio. Atras de muzică încă din copilărie, avea să abandoneze studiile de Farmacie începute la Universitatea din Buffalo, dedicându-se pasiunii sale pentru rock. Perioada sa de strălucire a început odată cu transformarea trupei pe care o înfiinţase, Elf, în Rainbow, în care locul central era ocupat de chitaristul Ritchie Blackmore, după despărţirea de Deep Purple. (...)
 

Pagini zguduitoare despre istoria recentă

de Madeleine KARACAŞIAN - mai 14, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

ISTORIA LA MICROFON

de Dan LĂZĂRESCU - apr. 30, 2010

   În cele peste opt decenii de când există, Radioul românesc a oferit numeroşilor şi atât de diverşilor săi ascultători, pe lângă ştirile de actualitate (politice, economice, sportive, buletine meteo etc.), o multitudine de programe datorită cărora Marea Cultură a pătruns în casele noastre. Mai ales prin intermediul unor emisiuni ca „Teatru la microfon“ (cu un repertoriu neegalat de nicio scenă), al concertelor transmise de la Sala Radio şi al multor altora, în fruntea tuturor acestora clasându-se, fără îndoială, „Universitatea Radio“. Care, ajunsă în eter curând după înfiinţarea Radiodifuziunii române, a devenit, realmente, un for naţional „pentru minte şi inimă“, de la microfonul căruia au conferenţiat personalităţi precum Nicolae Iorga, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Mircea Vulcănescu, Gala Galaction, Mihai Ralea şi mulţi alţii. (...)

Prinţul şi minunatele sale „slugi“

de Prof. dr. Radu IFTIMOVICI - mar. 19, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Vintilă Ciocâlteu – creatorul biochimiei medicale româneşti

de Mihai POPESCU - mar. 19, 2010

Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.

Nu vă uitaţi istoria!

de Dr. Mihail MIHAILIDE - feb. 26, 2010

   Evident, nu există supravieţuitori participanţi la Primul Război Mondial. Rari sunt, probabil, românii care, născându-se ulterior anului 1918, să fi reţinut, din relatările părinţilor rămaşi în viaţă, crâmpeie din tragedia ce a însoţit retragerea, la Iaşi, a armatelor române, a instituţiilor statului, a Casei Regale şi a lipsurilor de tot felul. Apoi din perioada crizelor politice şi economice postbelice. Sunt vârstnici şi din ce în ce mai puţin numeroşi chiar şi combatanţii din cea de-a doua conflagraţie mondială… (...)

Discursuri exemplare

de Dr. Mihail MIHAILIDE - dec. 25, 2009

După aproape două decenii de indiferenţă faţă de Istoria medicinii, această disciplină pare să reintre în atenţia, dacă nu a studenţilor şi tinerilor medici, cum ne-am fi dorit, a iatroistoriografilor şi cercetătorilor maturi şi avizaţi, care şi-au amintit că în sipetul cu documente lăsat de înaintaşi sunt unele de pe care praful merită scuturat, iar informaţiile găsite – multe inedite – merită a fi procesate şi oferite publicului. (...)

O carte „tezaur“

de Dr. Mihail MIHAILIDE - dec. 25, 2009

Pentru cei din generaţia mea, Institutul Cantacuzino, omolog al celebrului Institut Pasteur din Paris, reprezenta un summum al ştiinţei medicale şi al competenţei, îndeosebi în domeniile bacteriologiei şi vaccinologiei. Din experienţa de student, din cărţile de Istorie a medicinii, dar mai ales din relatările părinţilor despre marele Ioan Cantacuzino şi despre figurile celebre ale şcolii create şi dezvoltate în jurul Profesorului, Institutul şi oamenii acestuia deveniseră repere, modele, mituri pentru tânărul medicinist care eram. (...)

DOUĂ MOMENTE DIN ISTORIA MEDICINII CLUJENE

de Prof. dr. George PETRESCU - dec. 4, 2009

- 50 de ani de la dispariţia profesorului Iuliu Haţieganu - 90 de ani de învăţământ superior medical în Transilvania

Despre Istoria Medicinii în Insula Afroditei

de Dr. Ioan IEŢCU - sept. 25, 2009

Nicosia, capitala Ciprului, a fost locul desfăşurării celui de-al V-lea Simpozion al Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii (ISHM), în perioada 9–12 septembrie 2009. Tema reuniunii a fost generoasă, sintagma „Lumina şi focul în medicină“ întrunind comunicări neaşteptate ca titlu şi conţinut. (...)

Căutare Avansată

Abonează-te la Viața Medicală!

Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!

  • Tipărit + digital – 249 de lei
  • Digital – 169 lei

Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:

  • Colegiul Medicilor Stomatologi din România – 5 ore de EMC
  • Colegiul Farmaciștilor din România – 10 ore de EFC
  • OBBCSSR – 7 ore de formare profesională continuă
  • OAMGMAMR – 5 ore de EMC

Află mai multe informații despre oferta de abonare.

Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.

Da, sunt de acord Aflați mai multe